Ministerul Finanțelor a publicat în dezbatere publică, proiectul oficial al Ordonanței cunoscute sub numele de „Ordonanta trenulet”. Documentul include multiple măsuri cu impact asupra firmelor, antreprenorilor și angajaților, precum reducerea plafonului cifrei de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor, majorarea cotei impozitului pe dividende, eliminarea scutirilor fiscale pentru salariații din IT, construcții și sectorul agroalimentar, dar și menținerea facilității privind neimpozitarea sumei de 300 de lei din salariul minim, valabilă și în anul 2025.

 

Actualul proiect de Ordonanță de Urgență introduce o serie de schimbări fiscale și bugetare cu impact direct asupra firmelor din sectorul privat. 

Mai jos sunt enumerate principalele aspecte relevante pentru societățile comerciale:

 

Modificări privind impozitul pe dividende

1. Cota de impozit pe dividende crește de la 8% la 10%, aplicabilă sumelor distribuite după 1 ianuarie 2025.
2. Pentru dividendele deja repartizate în baza situațiilor financiare interimare din 2024 (cu impozit de 8%), nu se face recalcularea impozitului după aprobarea bilanțului final.

 

Regimul microîntreprinderilor

Scăderea plafonului de venituri pentru încadrarea ca microîntreprindere:

• 250.000 euro în 2025,

• 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026.

Depășirea plafonului

Conform textului din ordonanta trenulet, dacă în cursul anului fiscal se depășește plafonul (250.000 euro în 2025; 100.000 euro din 2026), societatea iese din regimul micro din trimestrul respectiv și trece la impozit pe profit.

Abrogarea lit. f) de la art. 47 alin.(1) din Codul fiscal

Dispare astfel una dintre condițiile anterioare pentru microîntreprinderi (cea din lit. f), care în forma curentă a legii privea anumite restricții suplimentare – rămân însă neschimbate celelalte criterii (de ex. ponderea veniturilor din consultanță/management).

Reguli speciale pentru 2025

Pentru stabilirea plafonului de 250.000 euro la 31 decembrie 2024 nu se mai ține cont de ponderea veniturilor din consultanță/management, doar pentru calculul acestui plafon.

Coduri CAEN verificate suplimentar

Se menționează explicit la art. 51 alin. (1^1) că, din 2025, pentru menținerea regimului micro, se iau în considerare (după caz) și activitățile corespunzătoare codurilor CAEN: 6210 (software orientat client), 6290, 5611, 5612, 5622 etc.

 

Eliminarea scutirilor pentru angajații din construcții, agricultură și IT

1. Se abrogă prevederile art. 60 pct. 2, 5 și 7 din Codul fiscal, ceea ce înseamnă că angajații din domeniile construcții, agricultură/industria alimentară și IT nu vor mai beneficia de scutirea de impozit pe veniturile din salarii.
2. Practic, începând cu 1 ianuarie 2025, acești angajați vor datora impozitul pe venit integral, de 10%, la fel ca restul salariaților.

 

Introducerea impozitului pe construcțiile speciale (1,5%)

1. Se reintroduce un impozit pe construcții speciale, de 1,5%, calculat la valoarea construcțiilor speciale deținute la 31 decembrie a anului precedent.
2. Câteva exemple de construcții vizate: centrale, stații/transformatoare electrice, baraje, coșuri de fum, drumuri, linii/cabluri aeriene de telecomunicații, piloni pentru antene, infrastructură feroviară, lacuri de acumulare etc.
3. Impozitul se declară până la 25 mai și se plătește în două tranșe (25 mai și 25 septembrie). Se datorează de către:
   • persoanele juridice române (cu excepții precum instituții publice, ONG-uri),
   • sediile permanente din România ale persoanelor juridice străine,
   • societăți cu sediul social în România, înființate conform legislației europene.
4. Dacă este vorba despre leasing financiar, impozitul este achitat de utilizator, iar în leasing operațional – de locator.

 

Alte aspecte relevante extrase din ordonanța trenuleț

• Contractele colective de muncă la operatorii economici cu capital de stat (și, prin analogie, posibile efecte și în mediul privat) se negociază după aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli, astfel încât să reflecte limitele stabilite.
• Creșterea salariilor în cadrul companiilor de stat/unde statul este acționar majoritar rămâne limitată (măsuri de disciplină financiară).
• Pentru societățile cu pierderi la 31 decembrie 2024, se impune un plan de reorganizare și restructurare la aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe 2025.

 Calendar de aplicare

1. Majoritatea prevederilor pentru firme (dividende, microîntreprinderi, impozit construcții speciale, eliminarea scutirilor) intră în vigoare la 1 ianuarie 2025.
2. În cazul firmelor care au exercițiu financiar modificat (nu coincide cu anul calendaristic), regulile se aplică de la începutul următorului exercițiu care debutează în 2025.

 Concluzii Ordonanta

Pentru societățile comerciale, principalele noutăți din ordonanta trenulet se referă la:

1. Creșterea impozitului pe dividende la 10% (de la 8%).
2. Restrângerea regimului microîntreprinderii (plafon scăzut la 250.000 euro în 2025, apoi 100.000 euro din 2026).
3. Eliminarea scutirilor la impozitul pe venit pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.
4. Reintroducerea impozitului pe construcții speciale (1,5%).

Aceste modificări urmăresc, în principal, reducerea deficitului bugetar, eficientizarea colectării veniturilor la bugetul de stat și uniformizarea tratamentelor fiscale în mediul privat.

Cum impactează aceste modificări mediul de afaceri? 

Modificările fiscale și bugetare, care pot intrare în vigoare la 1 ianuarie 2025 (și mai departe) prin proiect de Ordonanță de Urgență, aduc un grad crescut de incertitudine și complexitate pentru companiile private. Cele mai semnificative elemente – precum creșterea cotei de impozit pe dividende la 10%, restrângerea regimului microîntreprinderilor, eliminarea facilităților fiscale (IT, construcții, agricultură/industria alimentară) și reintroducerea impozitului pe construcțiile speciale – se aplică într-un orizont de timp scurt, fără un interval amplu de adaptare.

Mai jos sunt evidențiate principalele direcții de impact asupra modelelor de business din mediul privat:

Incertitudine și lipsa de predictibilitate

1. Planificarea bugetară și strategiile de investiții sunt afectate deoarece modificările de fiscalitate (taxare a dividendelor, microîntreprinderi, scutiri eliminate) apar într-un orizont temporar scurt, lăsând spațiu redus pentru ajustări.
2. Creșterea costurilor de conformare (compliance) și incertitudinea privind viitoare posibile schimbări fiscale pot determina societățile să întârzie deciziile de investiții pe termen mediu.

Consecințe asupra modelului de afaceri

1. Încorporarea unor buffer-e de risc în costurile operaționale și de capital.
2. Necesitatea reevaluării planurilor strategice (inclusiv eventuale replieri pe piețe externe sau reorganizări) pentru a gestiona volatilitatea legislației fiscale.

Efecte asupra structurii de finanțare și distribuției profitului

1. Creșterea impozitului pe dividende la 10%

• Conduce la un cost suplimentar pentru acționari și scade rentabilitatea investiției.
• Crește posibilitatea reorientării către finanțări prin reinvestirea profitului (în loc de distribuirea de dividende) ori capitalizare internă a companiilor, pentru evitarea sarcinii fiscale.

Eliminarea scutirilor de impozit pe veniturile din salarii în IT, construcții și agricultură/industria alimentară

• Poate determina majorarea costurilor cu forța de muncă pentru angajatori (pentru a menține netul salariaților competitiv), cu efecte asupra marjelor și strategiilor de preț.
• Este posibilă o migrare a activităților (outsourcing) sau chiar o relocare a unor proiecte de IT în alte jurisdicții cu regim fiscal avantajos.

Restrângerea regimului microîntreprinderilor

• Plafonul de 250.000 euro (în 2025), apoi 100.000 euro (din 2026), forțează numeroase IMM-uri să treacă la regimul de impozitare pe profit.
• Va fi necesar un sistem de raportare și management financiar mai sofisticat, implicând consultanță suplimentară (contabilitate, fiscalitate).

Consecințe asupra modelului de afaceri

• Accent mai mare pe capitalizarea internă (pentru a evita costul mai mare al dividendelor).
• Reconfigurarea fluxurilor de numerar și a investițiilor, cu focus pe investiții generatoare de profit intern, mai degrabă decât recompensarea rapidă a acționarilor prin dividende.
• Dificultăți pentru start-up-uri și microîntreprinderi care se bazau pe regimul fiscal avantajos.

Creșterea costurilor operaționale și de conformare

1. Impozitul pe construcțiile speciale (1,5%)

• Poate afecta în special industriile cu infrastructură extinsă (energie, telecom, agricultură, logistică).
• Pentru businessurile care utilizează facilități închiriate (ex. depozite, rețele, infrastructură energetică), apare obligația de a dovedi valoarea impozabilă și a stabili cine datorează efectiv acest impozit (locator/locatar).
• Se creează nevoia de inventariere și evaluare periodică mai strictă a construcțiilor speciale.

Eliminarea facilităților la plata contribuțiilor (IT, construcții, agricultură)

• Creșterea costurilor cu salariile: majorare directă a masei salariale pentru a menține veniturile nete.
• Presiuni pe marjele de profit, mai ales în companiile cu volum mare de personal în zone tradițional scutite (ex. software, construcții).

Consecințe asupra modelului de afaceri

• Creșterea prețurilor la produse/servicii finală pentru a acoperi costurile suplimentare, cu risc de pierdere a competitivității.
• Posibilă reducere a investițiilor pe termen scurt, pentru a compensa majorarea costurilor fiscale și salariale.
• Reevaluarea strategiei de localizare (de exemplu, externalizare către regiuni mai favorabile din punct de vedere fiscal).

Ajustarea planurilor de creștere și investiții

• Companiile care planifică extinderea vor necesita scenarii noi de stres financiar, având în vedere costurile suplimentare cu impozitele (dividende, construcții speciale, lipsa scutirilor).
• Start-up-urile și IMM-urile pot suferi un impact disproporționat, având acces limitat la finanțări alternative și fiind tradițional dependente de regimul microîntreprinderilor.

Consecințe asupra modelului de afaceri

• Replanificare a investițiilor și potențială amânare a lansării unor noi linii de business.
• Creșterea atractivității schemelor de finanțare europeană (pentru acoperirea parțială a costurilor de capital) și a măsurilor de optimizare (restructurări, fuziuni, externalizări).

Considerații asupra competitivității și pieței muncii

• Concurența: pentru firmele care își pot permite să transfere costurile suplimentare în prețul final, există riscul de pierdere a cotei de piață (față de competitorii internaționali).
• Forța de muncă: eliminarea scutirilor IT/construcții reduce atractivitatea de a rămâne în țară pentru specialiști, potențial accentuând migrația personalului în străinătate.

Consecințe asupra modelului de afaceri

• Necesitatea de a implementa strategii de retenție a personalului prin pachete alternative de beneficii (non-salariale).
• Inovare în structuri de cost și digitalizare mai accelerată pentru a putea compensa costurile în plus cu forța de muncă.

Concluzii finale

1. Presiune imediată pe costurile companiilor datorită creșterii taxelor, eliminării scutirilor și introducerii unor noi impozite (construcțiile speciale).
2. Lipsa de predictibilitate și intervalul foarte scurt de adaptare riscă să genereze comportamente defensive: reducerea investițiilor, amânarea extinderilor, relocare partială a operațiunilor.
3. Reconfigurare a structurii de finanțare: impozitul pe dividende mai mare (10%) va crește motivația firmelor de a-și reține profiturile și de a le reinvesti pe termen scurt/mediu.
4. IMM-urile și start-up-urile suferă un șoc operațional mai accentuat, fiind nevoite să efectueze trecerea la regimul de impozitare pe profit (dacă depășesc noul plafon micro) și să absoarbă costuri suplimentare cu personalul.

Pe termen mediu, companiile ar putea reevalua modelele de afaceri, liniile de producție și strategia de resurse umane. Lipsa unui calendar amplu de consultare și adaptare implică un nivel sporit de volatilitate în piață, cu efecte potențial negative asupra investițiilor și competitivității generale a mediului privat.